01 ianuarie, 2013

Citate Jocurile Foamei



Tot de la Strumphy am primit si aceste citate din Jocurile Foamei care m-au facut sa-mi fie dor de aceasta serie geniala! Abia astept filmul urmator. <3

Jocurile Foamei- Citate
(Vol. 1)

  1. Coapte pe foc, au dulceata puternică a păstârnacului. Recunoaşte şi pasărea, o 
    vietate sălbatică, pe care oamenii din districtul ei o numesc gâsculiţa. Îmi 
    povesteşte ca prin livadă cutreieră uneori câte un cârd întreg şi că, într-o 
    asemenea zi, au parte de o masă decentă. O vreme, nu mai scoatem nici o vorbă şi ne umplem stomacurile. Carnea de gâsculita e delicioasă şi atât de grasă încât 
    untura tâşneşte la fiecare muşcătură şi stropii ţi se scurg pe bârbie. 
    ― Oh, spune Rue, cu un oftat. Până acum n-am mai primit niciodată un copan 
    întreg numai pentru mine. 
    Fac pariu că aşa e. Fac pariu că pune rareori gura pe carne. 
    ― Ia-l şi pe celălalt, o îndemn. 
    ― Serios? întreabă ea. 
    ― Ia tot ce vrei. Acum, când am arc şi săgeţi, pot face rost de mai multe. Plus 
    că am instalat capcane. Te pot învăţa şi pe tine.”

  1. “― Spune-mi, încă mai miros a trandafiri? îl intreabă pe Caesar şi se adulmecă 
    reciproc rând pe rând, dând gata spectatorii.
     
    Îmi recapat întreaga atenţie când Caesar îl întreabă dacă acasă are vreo
     
    prietenă.
     
    Peeta ezită, apoi clatină neconvingator din cap.
     
    ― Un baiat frumos ca tine. Trebuie să fie o fată deosebită. Haide, cum o
     
    cheamă? insistă Caesar.
     
    Peeta oftează.
     
    ― Ei, există o fată. Sunt nebun după ea de când mă ştiu. Dar sunt sigur că,
     
    până la extragere, nici măcar n-a ştiut că exist.
     
    Murmure de simpatie din public. Sunt în stare să se asocieze cu dragostea
     
    neîmpărtăşită.
     
    ― Are pe altcineva? întreabă Caesar.
     
    ― Nu ştiu, dar e pe placul multor baieţi, raspunde Peeta.”
     


  1. Un Peeta Mellark bun la suflet e mult mai periculos decât unul nemilos. Oamenii buni la suflet au un fel al lor de a mi se strecura în inimă, prinzând rădăcini.

  1. A spus: "Este o supravieţuitoare fata asta". Fata, subliniază el. Replica mă amuţeşte. Oare mama lui a spus într-adevăr asta despre mine? M-a considerat mai bună decât fiul ei? Văd durerea din ochii lui Peeta şi ştiu că nu minte.

2 comentarii:

Bia Bianca spunea...

ce frumos e ultimul mi se par toate super

carmen lavinia pascalau spunea...

Jocurile Foamei
de Suzanne Collins

“Imaginamdu-mi casa mea,simt durerea singuratatii.Ziua asta e nesfarsita.Oare azi-dimineata am mancat mure impreuna cu Gale?Pare sa fi fost cu o viata in urma.Ca un vis lung,transformat in cosmar.Poate , daca adorm , o sa ma trezesc din nou in Districtul 12, acolo unde mi- e locul.”
“Incerc sa-mi imaginez,pentru o clipa ,ce-ar putea fi in capul acestei femei.Ce ganduri i-l umplu cand e treaza ?Ce vise i-l cutreiera noaptea?N-am nici cea mai vaga idee.”
“Am nevoie de cinci secunde ca sa-mi dau seama ca n-o sa pot dormi .Si am o nevoie disperata de somn pentr ca, in arena ,orice secunda in care voi ceda in fata oboselii va fi o onvitatie la moarte”
“Singurul lucru care imi distrage atentia e privelistea pe care o zaresc prin ferestre in timp ce plutim pe deasupra orasului si apoi a salbaticiei din afara lui.Asa e imagine ape care o vad pasarile.Cu deosebire ca ele sunt libere si in siguranta .Exact asa cum nu sunt eu.”
“Toate celelalte simturi imi dispar , iar dorinta de a supravietui preia controlul .N-am cand sa judec daca o miscare e sau nu corecta .Cand aud un suierat , actionez sau mor.”
“Simpla intindere a membrelor imi cere un efort imens.Ma doare in atat de multe locuri , incat nu merita sa fac un inventar.”
“Ranile mele pe cale de a se vindeca, mintea inca putin cam tulbure din cauza veninului,caldura trupului lui Rue, aflat alaturi , capul ei rezemat pe umarul meu mi-au dat senzatia ca ma aflu in siguranta.Si pentru prima oara realizez cat de singura m-am simtit in arena. Cat de reconfortanta poate fi prezenta unei fiinte umane.”
“Ramanem asa o vreme ,inclestati intr-o imbratisare , simtindu-ne unul pe celalalt , simtind lumina soarelui, fosnetul frunzelor cazute la picioarele noastre.Pe urma fara nici un cuvant , ne despartim si o pornim catre lac.”
“Singurul semn al scurgerii timpului e cerul , miscarea subtila a lunii .Si Peeta incepe sa mi-o arate insistand s-o urmaresc si,uneori, simt cate o palpaire de speranta inainte de a ma scufunda iarasi in chinul noptii.”
“Vreau sa-I spun ca e nedrept.Ca eram doi straini . Ca am facut ce-a trebuit ca sa ramanem in viata si ca sa supravietuim amandoi in arena.Ca nu pot sa-I explic ce ma leaga de Gale , pentru ca n-o stiu nici eu insami.Ca n-are rost sa ma iubeasca , fiindca oricum n-o sa ma marit nicioadata sa ca o sa sfarseasac prin a ma uri mai tarziu , in loc s-o faca mai curand.”
“As vrea sa-I spun si cat de mult ii simt déjà lipsa .Dar n-ar fi cinstit din partea mea .Asa ca stam pur si simplu alaturi , in tacere , privind cum se contureaza in jur mica noastra gara.Vad camerele de luat vederi inghesuite pe peron .”
“Cu coada ochiului , il zaresc pe Peeta intinzandu-mi mana.Il privesc nesigura.
-Inca o data?Pentru public?
N-a spus-o cu manie . In glasul lui pustiit nu e nimic, ceea ce mi se pare mai grav.Baiatul cu painea imi scapa déjà printre degete.Ii iau mana si i-o strang cu putere , pregatindu-ma pentru filmare si temandu-ma de clipa in care va trebui sa-I dau definitiv drumul.”