Despre carti si fericire.

Siiiii postarea mea pentru concursul Libris. Sper sa va placa, eu am incercat sa-mi exprim toate gandurile cat mai bine, desi la un moment dat era o varza totala in capul meu. Multumesc librariei online Libris, unde gasiti zeci de mii de carti online, pentru concursul acesta genial!!
Bafta tuturor celor care pariticipati si..comentati, comentati va rog! {Hugs}

“The world was hers for reading “

Bethy Smith

            Dintotdeauna mi-a placut sa citesc. A fost nevoie doar ca bunicul meu sa ma invete literele, ma punea sa le ghicesc prin ziare, iar mai apoi sa primesc o carte de la parintii mei. Am fost atat de captivata incat nu am mai putut sa ma opresc pana la final, cand am vrut mai mult. Prima mea carte a fost Harry Potter, iar la vremea aceea m-am indragostit iremediabil de intreaga serie. Aceste carti mi-au marcat o mare parte din copilarie, m-au invatat sa iubesc lectura. Dintotdeauna am crezut ca oricine poate iubi cartile, oricine poate sa citeasca din placere. Diferenta, cred eu, e facuta de acea carte speciala, care schimba totul. Cine nu citeste, pur si simplu nu si-a gasit cartea preferata inca.

            Motivele pentru care citesc sunt infinite. E si normal, nu? Daca nu aveam motive, nu mai scriam acum despre pasiunea mea. Am incercat sa le adun pe toate, sa le impart la 10 si sa va prezint aceste pasaje din viata mea.

1. Pentru mine cititul a devenit o obisnuinta, dar a creat astfel o dependenta placuta. Contrar credintei populare, sau ar trebui sa spun contrar crezului adolescentin cum ca cititul dauneaza grav sanatatii, eu am considerat dintotdeauna ca, de fapt, provoaca dependenta. Am auzit de destule ori fraza “mai bine vad filmul”incat sa ma mai cert cu cineva, dar am observat ca atunci cand incepi sa citesti, nu iti vine sa te mai opresti. In biblioteca ai cateva carti neexplorate si in lume mai sunt alte sute, mii. Ai vrea sa le citesti pe toate, dar parca nu-I posibil. Ei bine, cititorule, stii ca esti dependent cand lista ta de dorinte este mai lunga decat zilele anului. M-am apucat de citit inca de mica si mi-am facut un obicei de a citi cate ceva in fiecare zi, dar mereu ma trezesc sa mai adaug o carte si o alta carte pe infinita mea lista pe care chiar ma intreb cand voi ajunge sa o termin.
2. Atunci cand citesti, ajungi sa traiesti mii de vieti inainte sa mori, atunci cand nu citesti, traiesti doar una. Eliberarea pe care o primim in carti depaseste limitele realitatii. Cartile ne lasa sa fim pasageri prin viata lor, prin sufletul lor, ne lasa sa simtim emotii atat de reale incat uneori uitam ca ceea ce tinem in mana sunt doar…obiecte. In paginile lor, pierduti printre cuvinte, oamenii nu mai sunt, adolescenti, parinti, oameni de afaceri, celebritati, ci sunt orice isi doresc. Pot fi vrajitoare, detectiv, vampir, protagonista unui thriller care te tine cu sufletul la gura, pot fi oricine. Ador sa ma pierd in paginile unei carti bune si pentru cateva ore, zile, sa fiu altcineva, sa ii simt emotiile, sa traiesc actiunea cu sufletul la gura, sa ma atasez de personaje, iar la final sa ma despart de carte ca de un prieten drag, pe care, desigur, il voi mai vizita.
3. Uneori imi place sa fiu previzibila. Dintotdeauna am avut o slabiciune pentru povestile frumoase de dragoste. Mereu mi-am dorit un final fericit si mereu mi-a placut sa citesc despre oameni care ajung sa-si gaseasca sufletul pereche infruntand impreuna piedicile vietii. Mai mult sau mai putin cliseice, genul asta de povesti cu final previzibil mi-au fost si imi vor fi mereu dragi. Poate este nevoia de a gasi iubirea, pe care toti o avem, poate este imaginea aceea pe care ne-am creat-o cu totii despre sufletele pereche, cert este ca iubesc sa visez cu ochii deschisi, sa fac scenari in mintea mea, scenarii in care viata mea este la fel ca in cartile respective.
4. Mereu, printre cuvinte, stau lectii de viata. Fie ca vorbim de carti clasice, fie ca vorbim de cele despre adolescenti ori fantasy, majoritatea scriitorilor isi doresc ca dincolo de imaginea de ansamblu, cartile lor sa aiba un impact mai profund asupra noastra, sa ne invete si cateva lectii. Pentru mine, un aspect ce face o carte memorabila, este acela de a-mi lasa un gust dulce dupa ce am terminat-o, de a ma lasa sa invat ceva din ea. Ador cartile acelea pe care le termini, sunt atat de minunate, incat apoi stai 15 minute cu cartea in mana gandindu-te ce mai poti face bun cu viata ta acum sau acelea care sunt atat de geniale incat te trezesti citind acelasi pasaj de 10 ori.
5. Fiindca imi place sa fiu contagioasa si sa impart si cu ceilalti “boala” mea. Atunci cand iubesc ceva, imi place sa pot imparti fragmente din ceea ce ma face fericita si cu cei din jurul meu. Totul a inceput intr-o zi, la scoala, cand i-am imprumutat o carte colegei mele de banca, iar de atunci am devenit o mica biblioteca. Am reusit sa imprumut atatea carti, incat am ajuns sa le incurc si imi fac liste si astfel, toate cartile mele preferate au ajuns sa fie citite, traite, iubite, devorate si de alte persoane dragi mie.
6. Sunt atatea inimi cate sunt si carti. C.S. Lewis spunea ca “Noi citim pentru a sti ca nu suntem singuri”. Pentru mine, cartile sunt mai mult decat foi imprimate prinse intre ele. In timp ce pentru unii cartea nu-i decat un substantiv, pentru mine e o lume, o lume care devine mai reala cu fiecare litera, cuvant, fraza citita. Am ajuns sa iubesc personaje, sa gasesc modele demne de urmat, sa imi fac sperante,  sa iubesc carti, am ajuns sa imi fac prieteni prin intermediul lor, sa cunosc oameni cu aceleeasi pasiune ca mine si aceeasi dorinta de a-si aduce colectia de carti la nivelul de biblioteca judeteana. E uimitor cum poti sa intalnesti atatia oameni printr-o simpla pasiune, oameni cu care sa poti discuta fiecare pasaj dintr-o carte pe care o iubesti, fara sa pari deloc ciudata.
7. Si totusi cartile nu au varsta, iar in paginile lor gasesti orice.  Nu intotdeauna deschidem o carte de dragul lecturii ori sa citim cine stie ce poveste de dragoste. Uneori, mai deschidem carti si pentru ca avem ziua urmatoare test la biologie si trebuie sa invatam vreo 100 de pagini toata noaptea sau fiindca pur si simplu vrem sa aflam mai mult. Asta-i partea geniala a cartilor. Sunt miliarde in lume si niciuna nu este la fel ca cealalta. Fiecare carte este lumea unui autor si, in timp ce unele sunt pura fictiune, altele ne relateaza fapte reale, ne prezinta pas cu pas stiinta. Inainte sa rezolvam noi totul cu un search pe Google, lucrurile erau facute in stil..clasic. Daca aveai nevoie de o informatie, o cautai intr-o carte. Nu spun ca nu-s si eu lenesa si nu imi place aceasta comoditate, spun doar ca, intotdeauna, ceea ce nu vom gasi pe net, ori nicaieri altundeva cu siguranta vom gasi intr-o carte, orice fapta, descoperire, poveste, invatatura, formula si lista continua la infinit.
8.  Cartile te fac mai..inteligent. “The more you read, the more things you will know. The more you learn, the more places you’ll go.” (Dr. Seuss)  De multe ori poti observa diferenta dintre o persoana care citeste si una care nu citeste. Aici nu ma refer la faptul ca tu poti sa recita toate personajele din Harry Potter in ordine alfabetica sau sa faci un top al operelor Agathei Cristie, iar persoana cealalta nu poate, ci simplul fapt ca citesti. Fie ca este fictiune, fie ca este stiinta, cartile te vor face mai inteligent, iti vor deschide mintea. Ele iti imbogatesc vocabularul, cultura, imaginatia, si astea nu-s doar clisee pe care oamenii le spun pentru a te convinge sa deschizi o carte. Cu totii deschidem o carte din dorinta de a afla mai mult sau de a ne pierde in viata altcuiva. Cartile sunt profesorii tacuti, care pe de o parte ne lasa sa ne imbogatim cunostiintele, ne invata oricand despre orice ne dorim, dar pe de alta parte ne lasa sa ne imbogatim imaginatia traind cu ochii mintii povesti.
9. Atingem cartile cu mainile, dar le simtim cu inima. Deschizi o alta carte, o citesti, te lasi dus de mirosul acela de pagini noi, pe care eu il ador, si incet, incet te detasezi de tot ceea ce se petrece in jurul tau. Singurul lucru care iti capteaza atentia este actiunea cartii. Totusi, uneori ne trezim ca amiram trasaturile de caracter ale unor personaje, ca ne dorim sa fim asemenea lor, sau ca le criticam felul egoist sau nesabuit in care actioneaza. Cartile ne pun fata in fata cu situatii cu care in viata de zi cu zi nu ne-am intalni niciodata si te pun pe ganduri. Tu cum ai reactiona? Cu cat citim mai mult, cu atat suntem pusi in fata mai multor situatii si cu atat ne dorim sa fim mai altruisti, mai curajosi, mai amabili, mai inteligenti. Cartile ne pot aduce persoane in care noi sa vedem un model si ne pot provoca dorinta ne a ne autodepasi, de a fi persoane mai bune.
10. Pentru ca te fac sa uiti de realitate. De cate ori nu vi s-a intamplat sa va placa atat de mult o carte incat sa nu mai observat trecerea timpului, iar cele 10 minute si un capitol pe care iti spusesei ca le mai citesti se transforma in cateva ore si toata cartea? Lumile pe care autorii le creioneaza pentru noi se dovedesc de cele mai multe ori a fi atat de bine conturate incat nu te poti abtine sa nu traiesti fiecare cuvant ca si cand ai fi parte a acelei carti. Tristetea, nervii, orice emotie ai fi trait inainte sa te apuci de o carte, este intrerupta de magia acelor pagini. Imi place sa citesc pentru ca pot sa ma desprind de realitate, uit tot ce se intampla in jurul meu si ma pot concentra pe universul respectiv, iar pentru cateva ore, zile simt ca fac parte din el. Acest motiv, este motivul meu preferat. Felul in care o carte te poate face sa uiti ca exista o lume in jurul tau, este pur si simplu magic. Stai cu sufletul la gura, incerci sa descifrezi acea lume impreuna cu protagonistii si te tot gandesti…ce se va intampla in continuare? Nu te poti desprinde de poveste asa ca stai cu cartea in brate ore in sir. Autorul, ca un regizor, ne creeaza o lume de la primul pana la ultimul detaliu, o lume in ajungi sa te pierzi.

            Cartile au depins si vor depinde intotdeauna de cititori. Noi suntem cei care le citim cu ochii mintii, cei care ne imaginam personajele, actiunea. Autorul creeaza un contur, iar noi le definitivam opera de arta cu ochii mintii. Noi dam nastere unui univers nou, in care ne pierdem de bunavoie, de care ne lasam rapiti. Prin carti inteleg libertate, o libertate care ne lasa sa zburam departe de realitatea ce ne inconjoara si poate ne sufoca. Citesc carti fiindca iubesc sa ma pierd printre pagini si stiu ca povestile pe care le iubesc vor dainui in mintea mea etern. 

Pe voi ce v-a facut sa cititi?